Terapie ABA pentru copii, în OtopeniAi diagnosticul în mână. Și acum, de unde începi?
Terapia ABA, pe numele ei întreg analiza comportamentală aplicată, este intervenția cu cele mai multe dovezi pentru copiii cu autism. La Atlas începe cu o evaluare, continuă cu un plan scris și se măsoară la fiecare ședință.
Pagina e lungă, pentru că răspunde la tot ce întreabă părinții despre terapia ABA. Sari direct unde te interesează.
„Aveți diagnosticul. Reveniți când găsiți un centru.”
Între ziua în care primești diagnosticul și prima ședință de terapie trec, pentru multe familii, luni întregi. Nu pentru că părinții nu vor, ci pentru că nimeni nu le spune concret ce urmează.
Ai o hârtie, nu un plan
Raportul spune ce are copilul tău. Nu spune ce se lucrează luni dimineață, în ce ordine și după ce se vede că a funcționat.
Fiecare lună de căutare e o lună fără terapie
La vârstele mici, ritmul de învățare e cel mai bun. Timpul petrecut căutând un centru nu se recuperează mai târziu, se adaugă la plan.
Nu știi dacă ți se oferă terapie sau joacă
ABA nu înseamnă „ne jucăm cu el și vedem”. Înseamnă obiective scrise, pași măsurați și date luate la fiecare ședință, pe care le poți citi și tu.
Ce este terapia ABA: felul în care se învață un pas, atunci când nu se învață singur
Un copil cu dezvoltare tipică învață să ceară apă uitându-se la ceilalți. Pentru mulți copii cu autism, pasul acela are nevoie să fie rupt în bucăți, arătat, exersat și întărit, până devine al lor. Asta face analiza comportamentală aplicată, adică terapia ABA.
Metoda vine din cercetările despre învățare din anii ’60 și s-a schimbat mult de atunci. Mulți părinți o caută ca „terapie comportamentală pentru copii”; o mai găsești numită și „analiza aplicată a comportamentului” sau „intervenție comportamentală”. E aceeași metodă. Nu o confunda cu terapia cognitiv-comportamentală: aceea lucrează cu gândurile și emoțiile, mai ales la copiii mari și la adolescenți.
Pentru un copil care nu cere încă nimic, obiectivul ăsta e prea mare. Se predă în patru pași, iar bara arată cât ajutor primește la fiecare.
Mână peste mână
Terapeutul îi duce mâna spre pahar și îl ajută să îl atingă, de fiecare dată.
Doar arată
Nu îl mai atinge. Arată spre pahar și așteaptă mișcarea lui.
Un singur cuvânt
Așteaptă mai mult, iar dacă se blochează spune doar „apă”.
Cere singur
Vine, arată sau spune, fără ca adultul să facă nimic. Abilitatea e a lui.
Asta e terapia ABA, pe scurt: ajutorul se dă la început și se retrage pas cu pas, până când copilul face singur. Același tipar se aplică la îmbrăcat, la masă, la joc și la școală. Exemplul e ilustrativ: fiecare copil are pașii lui.
„Dresaj sau educație?” Răspunsul cinstit
Dacă ai căutat terapia ABA pe internet, ai dat probabil și de critici dure. Unele vorbesc despre felul în care se făcea terapia acum cincizeci de ani, și acolo au dreptate. Altele confundă metoda cu o aplicare greșită a ei.
ABA așa cum se făcea în anii ’60-’70
- Pedepse și metode aversive, folosite deschis
- Ore întregi la masă, cu aceleași exerciții repetate mecanic
- Scopul era ca un copil să pară „normal”: să stea nemișcat, să nu se mai legene
- Ce voia copilul nu conta
ABA făcută bine, azi
- Se lucrează prin întărire: copilul e răsplătit pentru ce îi reușește, nu pedepsit pentru ce greșește
- Mult din lucru se face în joacă, pornind de la ce îl interesează pe copil
- Obiectivele sunt pentru viața lui: să ceară, să se îmbrace, să fie în siguranță, să se joace cu alții
- Mișcările repetitive se lucrează doar când îi fac rău sau îl împiedică să învețe
- Dacă un copil refuză o activitate, se schimbă activitatea, nu se insistă cu forța
Critica cea mai serioasă
Unii adulți autiști spun că terapia i-a învățat să-și ascundă felul de a fi, ca să pară ca ceilalți. E o critică pe care orice terapeut bun o ia în serios.
Răspunsul nu e să renunți la ajutor, ci să alegi obiective care îi fac copilului viața mai ușoară, nu doar comportamentul mai comod pentru cei din jur.
„Am ajuns la Atlas cu fetita mea în vârstă de cinci ani nemaiavând speranță și încredere în ABA și alte tipuri de terapie destinate copiilor diagnosticați cu TSA ca urmare a mai multor încercări avute în trecut cu alte centre similare. Nu doar ca totul a fost diferit aici, în special abordarea ci intr-o perioada extrem de scurta acest centru a devenit refugiul fetitei noastre rezultatele neintârziând să apară.”
Lasă un număr, te sunăm noi
Completezi în treizeci de secunde. Te sunăm în aceeași zi lucrătoare, între 08:00 și 20:00, și stabilim împreună dacă începem cu evaluarea pentru terapia ABA sau cu evaluarea pentru autism.
Dacă preferi să vorbim acum, sună la 0774 255 601.
Când are sens terapia ABA
Cel mai des, pentru copiii cu tulburare din spectrul autist. Dar metoda se folosește oriunde o abilitate trebuie învățată în pași, măsurată și mutată apoi în viața de zi cu zi: și la ADHD, la întârzieri de dezvoltare sau la comportamente care blochează învățarea.
Diagnostic de tulburare din spectrul autist
Situația pentru care ABA are cele mai multe dovezi. Se lucrează comunicarea, joaca, autonomia și comportamentele care blochează învățarea.
Nu cere, nu arată, nu răspunde la nume
Când copilul nu a învățat încă să ceară ce vrea, frustrarea iese pe alte căi. Primul obiectiv e, de regulă, cererea.
Crize care se repetă, în aceleași momente
La îmbrăcat, la plecarea de la parc, la masă. Comportamentul are o funcție. Când o înțelegi, se poate învăța altceva în locul lui.
Autonomia de zi cu zi
Mâncatul, îmbrăcatul, mersul la toaletă, statul la masă. Pașii se învață la fel: rupți în bucăți, exersați, apoi mutați acasă.
Nu ai încă un diagnostic?
Atunci primul pas nu e terapia, ci evaluarea. La Atlas se poate face evaluarea pentru autism, cu instrumente standardizate, iar pentru copiii la care e nevoie de tabloul complet există și evaluarea completă. Pleci cu un raport scris, nu cu o părere, iar terapia pornește de acolo.
De la ce vârstă și ce se lucrează la fiecare
Terapia poate începe încă de la un an și jumătate-doi ani, chiar înainte de diagnostic, și se poate face până la adolescență. Cu cât începe mai devreme, cu atât folosește anii în care copilul învață cel mai repede.
Lista de mai jos nu e un diagnostic și nici o promisiune. E ordinea firească în care se construiesc abilitățile, ca să știi ce urmează.
- Să ceară ce vrea, prin cuvânt, semn sau imagine
- Să răspundă la nume și să urmărească cu privirea
- Să imite gesturi și sunete, baza oricărei învățări
- Să stea la o activitate scurtă, alături de adult
- Să se joace lângă alți copii, apoi cu ei
- Să treacă mai ușor peste schimbările de rutină
- Autonomie: îmbrăcat, masă, toaletă
- Pregătirea pentru grădiniță și pentru grup
- Reguli de grup și așteptarea rândului
- Cerut ajutorul când ceva e prea greu
- Temele și sarcinile cu mai mulți pași
- Recunoașterea propriilor emoții și a celorlalți
- Independență în activitățile zilnice
- Conversație și relații cu cei de vârsta lui
- Organizarea timpului și a sarcinilor
- Situații noi, în afara casei
Evaluăm întâi. Abia apoi facem planul.
Nu pornim terapia pe baza unui diagnostic scris în altă parte, acum un an. Ne uităm întâi la copilul care intră pe ușă astăzi: ce știe să facă singur, ce face cu ajutor și ce îl blochează.
Evaluare, apoi plan
Dacă diagnosticul nu e pus încă, evaluarea pentru autism se face aici, cu instrumentele standard. Dacă e pus deja, se evaluează nivelul actual de abilități, ca planul să pornească de unde e copilul acum.
Obiective scrise, pe hârtie
Primești planul: ce obiective se lucrează, în ce ordine și cum arată „reușit” pentru fiecare. Fără obiective scrise, terapia devine o serie de ore plăcute, fără direcție.
Echipă în aceeași clădire
Dacă apare o întârziere de limbaj sau o problemă de tonus, logopedul și kinetoterapeutul sunt pe același hol și lucrează pe același plan, nu pe încă unul separat.
Cum se evaluează abilitățile
În ABA se folosesc de obicei instrumente ca VB-MAPP sau ABLLS-R. Ele împart dezvoltarea pe arii, cum ar fi cererea, imitația, joaca, limbajul și autonomia, și arată pe fiecare ce știe deja copilul și care e următorul pas. De aici ies obiectivele din plan.
Cum arată o ședință de terapie ABA
Fiecare copil are planul lui, dar ședințele au un tipar. Așa arată, de obicei, de la intrare până la plecare.
Primire și joc
Terapeutul vede cu ce vine copilul azi și ce îl atrage: o jucărie, un cântec, o activitate. Asta devine răsplata din timpul ședinței.
ce îl motivează aziLucru pe obiective
Încercări scurte pe obiectivele din plan. Ajutorul se dă la început și se retrage treptat, iar fiecare reușită e răsplătită pe loc.
învățare prin încercăriPauză
Pauzele fac parte din plan, nu sunt timp pierdut. Un copil obosit sau copleșit nu mai învață.
copilul își revineAceleași obiective, în joc
Ce s-a lucrat la masă se exersează în joacă, pe covor sau în zona senzorială, ca abilitatea să nu rămână legată de un singur loc.
învățare în mediul naturalDiscuția cu părintele
Ce s-a lucrat, ce a ieșit singur și ce exersați acasă până data viitoare.
continuarea acasăPe tot parcursul, terapeutul notează fiecare încercare. Din notițele astea iese fișa de progres, despre care e vorba puțin mai jos.
Cuvintele pe care le vei auzi
Terapeuții folosesc câțiva termeni des. Pe scurt, ce înseamnă fiecare.
- Întărire
- Ce urmează imediat după un comportament și îl face să apară mai des: lauda, jucăria preferată, o activitate plăcută.
- Ajutor prompt
- Sprijinul dat ca să iasă răspunsul corect: mână peste mână, un gest, un cuvânt. Scopul e să se retragă cât mai repede.
- Învățare prin încercări DTT
- Lucru structurat, de obicei la masă: o cerință scurtă, răspunsul copilului, răsplata. Bun pentru abilitățile noi.
- Învățare în mediul natural NET
- Aceleași abilități, exersate în joacă și în rutina zilei, acolo unde copilul chiar are nevoie de ele.
- Funcția comportamentului
- De ce apare un comportament: ca să obțină ceva, ca să scape de ceva, ca să primească atenție sau pentru o senzație. Fără funcție, nu știi ce să lucrezi.
- Generalizare
- Când copilul face singur, cu alți oameni și în alte locuri, ce a învățat la terapie. Abia atunci abilitatea e a lui.
„Merge bine” nu e un răspuns. Asta este.
La fiecare ședință se notează fiecare încercare: a reușit singur sau a avut nevoie de ajutor. După câteva săptămâni, întrebarea „merge?” are un răspuns pe care îl poți citi și tu, nu unul pe care trebuie să îl crezi pe cuvânt.
Când linia nu urcă, nu se insistă. Se schimbă pasul, ajutorul sau ordinea obiectivelor. Fișa nu e birocrație, e singurul mod de a ști dacă planul funcționează.
La intervale stabilite împreună se reia și evaluarea de abilități, ca să se vadă imaginea de ansamblu, nu doar obiectivele luate unul câte unul.
Exemplu de fișă, ca să vezi cum arată. Nu sunt datele unui copil anume.
Cât de des și cât timp
Nu există un număr de ședințe potrivit pentru toți. Ritmul se stabilește după evaluare, în funcție de vârstă, de obiective și de ce poate familia.
Intensitatea din studiile de intervenție timpurie intensivă, la copii sub șase ani. E reperul din cercetare, nu un minim fără de care terapia nu are rost.
Terapia ABA e un parcurs, nu un tratament de câteva ședințe. Obiectivele se schimbă pe măsură ce copilul crește, iar ritmul scade când abilitățile se așază.
Săptămâna unui copil de 4 ani, în ore de veghe
Exemplu, ca ordin de mărime: 12 ore de veghe pe zi, program scurt la grădiniță, trei ședințe de terapie pe săptămână. Orele petrecute acasă sunt de aproape douăzeci de ori mai multe decât cele din cabinet.
De aceea contează atât de mult ce se continuă acasă. Nu e vorba de ore în plus, ci de aceleași momente din zi, folosite altfel.
Ce faci tu, ca părinte
Nu devii terapeut. Dar ești omul cu care copilul petrece cele mai multe ore, așa că o parte din plan trece prin tine.
Afli, după fiecare ședință, ce s-a lucrat
Câteva minute la final: ce obiective, ce a ieșit singur, ce a fost greu.
Exersezi puțin, dar des
Unul sau două lucruri, în rutina zilei: la masă, la îmbrăcat, la joacă. Nu ore în plus, ci aceleași momente folosite altfel.
Spui ce vezi acasă
O criză nouă, un cuvânt nou, o rutină care s-a schimbat. Intră în plan, pentru că în cabinet nu se văd.
Duci obiectivele și la grădiniță
Cu cât educatoarea știe ce se lucrează, cu atât abilitatea se mută mai repede. Obiectivele scrise se pot lua cu tine.
Când acasă e greu. Pentru părinții care vor sprijin pe situațiile dificile de acasă, cum ar fi crizele, somnul sau mesele, la Atlas există și consiliere parentală, separat de ședințele copilului. Implicarea părinților e una dintre pârghiile cele mai puternice pe care le are terapia.
Cine lucrează cu copilul tău
Terapia ABA o face un terapeut dedicat. Dar un copil cu autism are rareori nevoie de un singur specialist, iar la Atlas ceilalți sunt pe același hol.
Mădălina Rădulescu
Terapeutul ABA lucrează cu copilul pe obiectivele din plan, ședință de ședință, și notează la fiecare încercare ce a ieșit singur și ce a avut nevoie de ajutor.
La final, părintele află ce s-a lucrat și ce se continuă acasă.
Dr. Claudia GhergheMedic psihiatru pediatric
Dr. Florentina SofroneMedic psihiatru pediatric
Cristina OlaruPsiholog clinician
Lidia StanPsiholog clinician, psihoterapeut
Diana PușcașuPsiholog clinician
Alexandru Oltean-JozsaPsiholog clinician
Cristina CreangăLogoped
Teodoriu CalanceaKinetoterapeut
Luca LoisKinetoterapeut
Daniela BadeaTerapeut 3CCine ce face, pe scurt. Medicii psihiatri pediatri pun diagnosticul și scriu recomandarea pentru terapie. Psihologii fac evaluările, inclusiv pe cea pentru autism. Logopedul și kinetoterapeuții intră în plan când apar și dificultăți de limbaj sau de mișcare.
ABA și celelalte terapii: ce face fiecare
Părinții aud multe nume de terapii și nu e mereu clar care ce face. Pe scurt, cu cele care se fac și la Atlas:
| Terapia | Pe ce lucrează | Cum se leagă de ABA |
|---|---|---|
| Terapie ABA | Abilități noi și comportamente care blochează învățarea, în pași măsurați | Subiectul paginii |
| Logopedie | Vorbirea, pronunția, înțelegerea limbajului | Se combină des: ABA lucrează cererea și comunicarea, logopedul sunetele și limbajul |
| Kinetoterapie | Tonus, echilibru, coordonare | Când apar și dificultăți motorii |
| Integrare senzorială | Reacțiile la zgomot, atingere, texturi, mișcare | Când reacțiile la senzații îl împiedică pe copil să stea la o activitate |
| Terapia 3C | Conștientizare, coordonare, concentrare, prin exerciții fizice | Metodă românească de recuperare psihomotorie, folosită mai ales în autism. Completează alte terapii, nu le înlocuiește |
| Teoria minții | Înțelegerea emoțiilor, intențiilor și perspectivei celorlalți | Utilă mai ales în autism, la copiii care vorbesc deja |
| Psihoterapie | Emoții, anxietate, relații | Mai ales la copiii mari și la adolescenți |
| Modelul Denver (ESDM) | Intervenție timpurie, în joacă, pentru copiii mici | Nu e o alternativă la ABA: folosește principiile ABA, în joc |
Terapie ABA separat sau Pachetul Autism
La mulți copii, autismul apare împreună cu o întârziere de limbaj, uneori cu dificultăți motorii. Contează dacă cei care se ocupă de fiecare vorbesc între ei sau nu.
Terapie ABA luată separat
- Se lucrează comportamentul și abilitățile, atât
- Pentru limbaj mergi la alt cabinet, cu altă programare
- Fiecare specialist pornește istoricul de la capăt
- Planurile nu se văd între ele, uneori se contrazic
- Tu ești cel care duce informația dintr-o parte în alta
Pachetul Autism, la Atlas
- 12 ședințe de terapie ABA pe lună, plus 4 de logopedie și 4 de kinetoterapie
- 20 de ședințe lunar, toate în același loc, cu aceeași echipă
- Un singur plan și un singur ritm de progres, urmărit împreună
- Specialiștii își spun între ei ce au văzut la copilul tău
- 3.800 lei pe lună, cu tot cu cele trei terapii
Ce spun studiile, inclusiv ce nu spun
ABA e intervenția pentru autism cu cele mai multe studii în spate. Asta nu înseamnă că orice program ABA funcționează la fel la orice copil. Iată ce arată cercetarea, pe scurt și cu sursele la vedere.
Studiul care a pornit totul
Ivar Lovaas a lucrat cu copii mici cu autism câte 40 de ore pe săptămână, mai bine de doi ani. Aproape jumătate au ajuns să învețe în clase obișnuite, alături de colegii lor. Studiul a avut limite serioase și e discutat și azi, dar a arătat că se poate.
Sursa: Lovaas, 1987, Journal of Consulting and Clinical PsychologyEfecte mari la dezvoltarea intelectuală
O analiză care a adunat 34 de studii de intervenție timpurie intensivă a găsit efecte mari asupra dezvoltării intelectuale și moderate asupra comportamentului adaptativ, adică a ceea ce copilul face singur în viața de zi cu zi.
Sursa: Eldevik și colaboratorii, 2009, Journal of Clinical Child & Adolescent PsychologyABA în joacă are dovezi proprii
Variantele moderne, care lucrează în joacă, pornesc de la interesul copilului și împart controlul între copil și terapeut, sunt validate științific. Combină principiile ABA cu ce se știe despre dezvoltarea copilului.
Sursa: Schreibman și colaboratorii, 2015, Journal of Autism and Developmental DisordersCâștig mare la limbaj, mic la autonomie
O analiză a 29 de studii a găsit efecte moderate până la mari la abilitățile intelectuale, la comunicare și la limbaj. Cel mai mic câștig a fost la autonomia de zi cu zi, adică exact partea care se exersează mai ales acasă, nu în cabinet.
Sursa: Makrygianni și colaboratorii, 2018, Research in Autism Spectrum DisordersAnaliza Cochrane: ajută, dar dovezile sunt slabe
Cochrane, cea mai strictă formă de sinteză din medicină, a găsit că intervenția timpurie intensivă îmbunătățește comportamentul adaptativ, coeficientul de inteligență și limbajul. A cotat însă dovezile ca fiind de calitate scăzută: doar cinci studii, cu 219 copii, majoritatea fără grupuri alese aleatoriu.
Sursa: Reichow și colaboratorii, 2018, Cochrane Database of Systematic ReviewsPediatrii recomandă intervenția, împreună cu familia
Academia Americană de Pediatrie arată că autismul poate fi diagnosticat de la 18 luni și că există tot mai multe dovezi pentru intervențiile comportamentale. Cere ca alegerea intervenției să se facă împreună cu familia. Raportul a fost reconfirmat în 2025.
Sursa: Hyman și colaboratorii, 2020, PediatricsO analiză pe peste 6.000 de copii, și limitele ei
Peste 130 de grupuri de copii, cu vârste până la opt ani. Luate toate studiile, intervențiile comportamentale au avut efecte clare. Păstrând doar studiile randomizate, efecte clare au rămas la intervențiile de dezvoltare și la ABA în joacă. La criteriile cele mai stricte, niciun tip de intervenție, de niciun fel, nu a mai arătat efecte sigure.
Sursa: Sandbank și colaboratorii, 2020, Psychological BulletinCe înseamnă asta pentru copilul tău
Studiile spun ce funcționează în medie, la grupuri de copii. Pentru copilul tău, răspunsul vine din datele lui.
De aceea, la Atlas, progresul se măsoară la fiecare ședință.
Cât costă terapia ABA și cât economisești pe pachet
Evaluarea inițială pentru terapia ABA costă 200 lei. Prețurile sunt publice, aceleași pentru toată lumea, și le găsești întregi în lista de servicii și tarife. Cu cât iei mai multe ședințe deodată, cu atât costă mai puțin fiecare.
Barele arată cât ajunge să coste o ședință, în funcție de pachet.
Pachetul Autism, dacă lucrăm pe mai multe fronturi
12 ședințe de terapie ABA, 4 de logopedie și 4 de kinetoterapie, 20 în total pe lună, coordonate de aceeași echipă. E varianta pentru copiii la care autismul apare împreună cu o întârziere de limbaj sau cu dificultăți motorii.
Se poate deconta terapia ABA prin Casa de Asigurări?
Da, în anumite condiții. Din octombrie 2023 există un subprogram național prin care Casa de Asigurări de Sănătate plătește terapia pentru copiii și adulții cu tulburare din spectrul autist.
După numărul de zile lucrătoare din lună.
Diagnosticul și recomandarea
Diagnosticul de tulburare din spectrul autist și recomandarea de terapie vin de la medicul psihiatru pediatru. Ajungi la el cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Un centru cu contract
Ședințele se decontează doar la furnizorii care au contract pentru acest subprogram cu casa de asigurări din județul lor. Lista e publicată pe site-ul casei.
Planul de intervenție
Centrul întocmește planul personalizat și dosarul copilului, cerute de normele programului, și abia apoi pornesc ședințele.
Ce scrie, de fapt, în lista Casei
Serviciile decontate se numesc psihoterapie, consiliere psihologică clinică, intervenție de psihopedagogie specială și logopedie. Terapia ABA nu apare cu numele ei. Centrele cu contract o fac, de regulă, în cadrul acestor servicii, așa că întreabă direct dacă ședințele tale intră pe decontare.
Dacă vrei să mergi pe decontare, spune-ne la telefon. Îți spunem ce acte îți trebuie și cum stau lucrurile în cazul copilului tău.
De la primul telefon până la prima ședință
Ne contactezi
Telefon, WhatsApp sau formular. Un mesaj scurt este de ajuns.
Discuție inițială
Ne spui ce s-a întâmplat până acum și ce ai deja: rapoarte, evaluări, recomandări.
Evaluarea
Dacă diagnosticul nu e pus, se face evaluarea pentru autism. Dacă e pus, se evaluează nivelul actual de abilități.
Planul scris
Primești obiectivele, ordinea lor și ce înseamnă „reușit” pentru fiecare.
Ședințele
Se lucrează pe obiective, cu date luate la fiecare ședință și cu ce trebuie continuat acasă.
Reluăm măsurătoarea
La intervale stabilite împreună, ne uităm la aceleași obiective și decidem ce se schimbă în plan.
Recenziile sunt despre centru și despre felul în care se lucrează cu copiii. Le lăsăm așa cum au fost scrise.
„Recomand cu toată încrederea! ❤️ O echipă minunată, atentă și profesionistă, care lucrează cu multă răbdare și grijă cu cei mici. Se vede implicarea și faptul că fiecare copil este tratat cu atenție și empatie. Suntem foarte mulțumiți de experiență și de rezultate!”
„De când nepoata mea este aici am văzut o mare diferență , le mulțumesc echipei Atlas pentru tot efortul pe care îl depun . ❤️”
„O clinică foarte bine organizată, cu personal profesionist și foarte atent la nevoile copiilor. Am fost primiți cu amabilitate și ne-am simțit în siguranță. Cu siguranță vom reveni.”
Ce vor să știe părinții înainte să vină
Primul pas e o evaluare. Planul vine după.
Lasă numărul și te sunăm în aceeași zi lucrătoare. Stabilim împreună când vii, iar după evaluare pleci cu obiectivele scrise, de la care pornește terapia.
Calea Bucureștilor nr. 96, Bloc A1-1, Parter, 075100 Otopeni. Luni până sâmbătă, 08:00 - 20:00.
